RELAXEAZĂ-TE

Te simți agitat, neliniștit?

RELAXEAZĂ-TE AICI

Furia


Furia este una dintre emoţiile de bază şi este una chiar frecventă. Este o emoție absolut naturală, care ne-a ajutat de-a lungul timpului să ne protejăm de ceea ce considerăm nedrept și să supraviețuim ca și specie. Așadar, furia apare atunci când ne gândim că am fost nedreptățiți.

De obicei apare pe fondul problemelor de zi cu zi cu care ne confruntăm, cum ar fi cele financiare sau administrative. Alteori apare în contextul dificultăţilor din relaţiile cu ceilalţi. Atunci când este exteriorizată constructiv, într-o manieră neostilă, ea poate avea consecinţe pozitive. Printre acestea enumăr exprimarea unor păreri sau sentimente importante, identificarea problemelor, liniștirea îngrijorărilor şi motivarea comportamentelor eficiente. Ea devine problematică atunci când e prea intensă, apare prea des, durează prea mult şi ne afectează viaţa de zi cu zi, adică ne deteriorează relaţiile sau duce la comportamente agresive şi violenţă. De exemplu, furia intensă exprimată agresiv se regăseşte în violenţa domestică, în stilurile de parentaj abuzive, în mediul familial disfuncţional. De asemenea, furia are impact și asupra problemelor de sănătate, în special în bolile cardiovasculare.
Pe de altă parte, furia este de multe ori o mască pentru alte emoții din spatele ei (tristețe, frică, singurătate etc.).

Cum definim furia
Charles Spielberger, un psiholog care s-a specializat în studiul furiei, o defineşte ca pe o stare emoţională ce variază în intensitate de la iritare uşoară la furie intensă.
Ca să o înţelegem mai bine, trebuie să-i delimităm componentele. Astfel, furia se manifestă la mai multe niveluri: subiectiv, cognitiv, fiziologic şi comportamental. Să le luăm pe rând.

La nivel subiectiv simţim emoţia. Aceasta poate fi resimţită ca o stare de iritare sau frustrare, furie, mânie, irascibilitate la orice stimul, nelinişte, agitaţie, încordare. Atunci când suntem furioşi, acesta este nivelul pe care îl percepem prima data, cel subiectiv. Dacă furia e la intensitate maximă, nu mai suntem foarte conştienţi sau receptivi la ce se intamplă în jurul nostru.

La nivel cognitiv vorbim despre gândurile care apar în furie. Acestea se referă de obicei la incorectitudinea situaţiei, la gravitatea ei şi la cât este de negativă. Cu alte cuvinte, ne gândim că am fost nedreptăţiţi, nerespectaţi sau că este inadmisibil că alţii nu au îndeplinit standardele sau aşteptările noastre. De exemplu, ne trec prin minte gânduri de genul "Nu pot să am încredere în X/ nimeni", "Nu trebuia să se întâmple asta", "Nu-i corect cum m-a tratat", "Dacă nu se întâmplă ceva, explodez", "Niciodată nu mă înţelege" etc.

De asemenea, în corpul nostru se produc nişte modificări - adică nivelul fiziologic al furiei. Aceste reacţii reprezintă răspunsul "luptă sau fugi", mecanismul automat de supravieţuire al organismului nostru. Inima ne bate mai repede, muşchii devin tensionaţi, începem să transpirăm, ne încălzim, respiraţia se accelerează, fălcile se încoardă, uneori tremurăm. Aceste manifestări pot să difere de la o persoană la alta.

Şi nu în ultimul rând, nivelul comportamental se referă la ceea ce facem, la cum ne manifestăm furia. Maniera instinctivă, naturală de a ne exprima furia este să răspundem agresiv, deoarece furia este un răspuns adaptativ la ameninţări. În acestă categorie intră limbajul agresiv (ton ridicat, limbaj nepotrivit, contraziceri), părăsirea situaţiei, aruncatul obiectelor, trântit uşa, atacul asupra altei persoane, plâns, rănirea propriei persoane sau a altei persoane, apelare la vicii gen alcool, ţigări, droguri etc. Însă nu putem să ne-o manifestăm în orice situaţie dearece normele sociale şi simţul comun reglează aceste limite, în consecință ne simţim iritaţi.

Despe ce putem face pentru a gestiona furia voi scrie într-un articol ulterior.

Dacă ai probleme legate de controlul furiei și vrei să lucrăm la ele, contactează-mă.



Colaboratori