Anxietatea
Ce este anxietatea?
Anxietatea se referă la sentimentele de teamă, îngrijorare, neliniște în legătură cu o situație sau un eveniment anume, acompaniate de senzații fizice precum accelerarea bătăilor inimii, tremurături, senzația de lipsă de aer, senzația de gol în stomac. Este o emoție normală, pe care o are toată lumea în fața unor momente de viață stresante, de exemplu atunci când trebuie să prezinte ceva în fața unui public, la un interviu de job sau la un examen. Alteori poate să apară ca o neliniște inexplicabilă, fără cauze aparente. Sau mai poate surveni după un eveniment stresant, precum un accident, în urma căruia rămânem agitați. Este modalitatea adaptativă prin care specia umană a învățat să se protejeze de pericole și să facă față provocărilor vieții. Așadar, la un nivel rezonabil, anxietatea este chiar utilă pentru că ne ține în siguranță. De exemplu, dacă nu am simți anxietate, ne-am expune la riscuri inutile sau am intra în situații realmente periculoase.
Pe de altă parte, atunci când este excesivă, ea devine contraproductivă. Anxietatea ajunge să fie problematică atunci când ne afectează viața de zi cu zi și când ne îngreunează activitățile obișnuite.
Cum se manifestă problemele de anxietate?
Manifestările anxietății sunt extrem de variate și diferă de la o persoană la alta. În funcție de natura problemei, pe lângă sentimentele de teamă, neliniște, agitație, îngrijorare, apare o combinație de simptome din categoriile de mai jos.
- ● dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
- ● bătăi de inimă accelerate
- ● transpirații
- ● frisoane
- ● greață
- ● gol în stomac
- ● tensiune musculară
- ● amorțeala extremităților
- ● amețeală
- ● tulburări digestive
La nivel cognitiv
- ● dificultăți de concentrare
- ● îngrijorări permanente
- ● atenția e ușor de distras
- ● scenarii mentale negative
- ● gânduri persistente în legătură cu subiectul îngrijorării
La nivel comportamental
- ● evitarea situațiilor asociate cu frica
- ● consum de alcool sau fumat în exces
- ● modificarea regimului alimentar (mancat mai mult sau mai puțin)
- ● vorbit mai mult sau mai repede decât în mod obișnuit
Ce sunt tulburările de anxietate?
Atunci când neliniștea, tensiunea, îngrijorarea sunt foarte intense, nejustificat de frecvente, se întind pe o perioadă mai mare de timp și ne împiedică să mai funcționăm normal, putem vorbi despre o tulburare de anxietate.
Există mai multe tulburări de anxietate, fiecare având semne și simptome specifice.
Care sunt principalele tulburări de anxietate?
Tulburarea de anxietate generalizată – caracterizată prin îngrijorări excesive și constante în legătură cu situații din viața de zi cu zi (familie, muncă, sănătate), care sunt dificil de controlat, însoțite de o serie de simptome fizice și care îi afectează persoanei modul normal de funcționare.
Tulburarea de panică – caracterizată prin atacuri de panică repetate. Atacul de panică reprezintă apariția bruscă a unei frici copleșitoare, însoțită de manifestări fizice precum senzația de sufocare, amețeală, palpitații, agitație, împreună cu temerea că o să leșine, o să îți piardă controlul sau că are un infarct/AVC.
Fobiile specifice - reprezintă temeri exacerbate în legătură cu anumite situații, obiecte sau viețuitoare. Cele mai comune fobii sunt legate de insecte (paianjeni sau altele), înălțimi, spații închise, zbor cu avionul, mersul la stomatolog, ace.
<>Fobia socială – sau tulburarea de anxietate socială, se diagnostichează atunci când persoana este extrem de anxioasă în contexte sociale zilnice. Apare o teamă intensă de a fi judecat, criticat, bârfit sau umilit.
Agorafobia – implică un nivel intens de anxietate în legătură cu situații din care persoana crede că fie nu poate ieși, fie că nu poate primi ajutor în cazul unui atac de panică sau alte situații critice. De exemplu, contexte precum spațiile deschise, transportul în comun, aglomerații sau locuri nefamiliare, unde persoana s-ar putea afla singură. Există persoane care dezvoltă agorafobie și în absența unui istoric de atac de panică.
Tulburarea obsesiv-compulsivă – este caracterizată prin apariția unor gânduri sau imagini nedorite și persistente (obsesii), urmate de anumite comportamente sau acte mentale repetitive, de obicei ritualice (compulsii), menite să reducă frica produsă de respectivele obsesii. De cele mai multe ori, acele ritualuri devin imperioase, ajungând să controleze persoana. Cele mai frecvente teme includ contaminarea, teama de a face un rău cuiva, teama de a pierde lucruri, obsesia față de ordine și simetrie, fanatismul religios, diverse superstiții.
Tulburarea de stres posttraumatic – se referă la un set de simptome care apar după ce persoana a trecut printr-un eveniment traumatizant, în care fie a fost ea însăși în pericol, fie a fost martoră la situația în care altcineva a fost în pericol. Simptomele includ retrairea mentală a evenimentului, evitarea locurilor, persoanelor sau activităților asociate cu evenimentul, sentimente de detașare față de ceilalți, agitație, iritabilitate, probleme de somn, coșmaruri, gânduri negative despre sine sau lume.
Orice tulburare de anxietate se diagnostichează de specialist, în urma unei evaluări amănunțite. Informațiile prezentate sunt generale și au rol informativ.
Care sunt cauzele tulburărilor de anxietate?
Nu există o singură cauză pentru tulburările de anxietate. De cele mai multe ori, răspunsul include o combinație dintre factori biologici (diverse condiții medicale), neurochimici, genetici, de mediu (factori de stres, consum de substanțe nocive, efecte secundare ale unor medicamente, evenimente traumatice etc.) și psihologici (stil de gândire, temperament etc.).
Cum se tratează tulburările de anxietate?
Scopul oricărui tratament este să reducă simptomele de anxietate până la punctul în care nu îi mai afectează persoanei viața în mod semnificativ. Asta se poate face prin psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinație între cele două.
Cum te poate ajuta psihoterapia?
În urma discuțiilor cu tine și a completării unor chestionare, psihoterapeutul te va ajuta să înțelegi de ce a apărut problema ta de anxietate și ce anume o menține. Apoi veți realiza un plan de tratament care poate să includă tehnici de relaxare, de modificare a tiparelor tale de gândire nesănătoase, expunerea la situațiile anxiogene, meditație și multe alte tipuri de strategii utile.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală are o abordare structurată a anxietății și extrem de eficientă, dovedită prin studii de specialitate.
Când să apelezi la ajutor de specialitate?
Dacă anxietatea te afectează în domeniile importante din viața ta, precum familia, relațiile, cariera, timpul liber sau școala, ar fi bine să apelezi la ajutor de specialitate.
Dacă dorești să începem să lucrăm la problemele tale, contactează-mă.